1. Pe cerul vieții când se-adună norii,
Şi nu găseşti la nimeni adăpost,
Când simţi în pieptul tău adânc fiorii,
Trăirilor în viaţă fără rost.
Când cel mai drag şi-apropiat se duce,
Speranţele în vânt s-au risipit,
Adu-ţi aminte că Isus pe cruce,
A fost şi El odată părăsit.

R: /:Închide uşa odăiței tale,
Şi spune-I lui Isus în rugăciune,
Despre necazul ce-ţi aduce jale,
Cum nimănui în lume nu-i poţi spune. :/

2. Nu mai căuta la oameni alinare,
Că niciun muritor nu-ţi poate da,
Numai Isus aduce vindecare,
Acelor răni ce frâng inima ta.
Nu te lăsa răpus de necredinţă,
În ziua când de rău eşti încercat,
La Dumnezeu e totul cu putinţă,
Tu să te-ncrezi în El neîncetat.

3. El vine când Îl chemi cu stăruinţă,
La ruga ta nu stă nepăsător,
Îţi poate da în toate biruinţă,
Când lângă El rămâi ascultător.
Asupra ta veghează cu-ndurare,
Un Dumnezeu puternic, necuprins,
Şi-n ceasul cel mai greu de încercare,
Poţi fi căzut, dar nu poţi fi învins.

I: Text și Autor: Ilie Belciu. scrisă în anul 2007.
Melodie și Muzica: Teofil Marin.